Psiholog Scolar

Filosofia relațiilor?

Când lumea mea se întâlnește cu lumea ta, pot învața, crește și înțelege cât de diferit/ă sunt! Câte gânduri îmi zboară prin minte, câte planuri pot sau nu ieși. Câtă frumusețe interioră e în mine și în tine, dar și în noi, prin relația noastră. Eu văd copacul iar tu pădurea! Eu visez iar tu ai mereu piciorul pe lucruri gata de înfăptuit. Undeva la centru este relația noastră. Metafora aceea din facultate cu fularul. Eu țin de un capăt, iar tu, de celălalt. Relația poate fi una de cizelare pentru fiecare dintre noi. Dacă mă concentrez prea mult pe mine, pot rata lecțiile primite de la tine. Relația noastră e nouă. E ”un mine” și ”un tine”, plus interacțiunea. Un plus de valoare, aș zice! Eu te respect și nu încerc să te fac de devii ”eu”, însă mă pot proteja de tine, dacă relația noastră suferă, sau eu sufăr.

Hai să vedem câteva lucruri practice ale efectelor sau impactului relațiilor celorlalți în viața noastră, fără a duce discuția spre o dezbatere amplă. Aș vrea doar să deschid discuția spre un exercițiu de introspecție.


Relațiile îți pot umple viața fără a o secătui. Unicitatea rămâne acolo!


Relațiile vin, pleacă sau rămân! E bine să te așezi puțin și să analizezi relațiile trainice, cele care rămân, in ciuda evenimentelor!


Relațiile toxice vin în viața noastră pentru șlefuire dar și spre maturizare. Sfatul ar fi sa le îndepărtezi cu diplomație însă e o frumusete și în acestea.


Relația de temelie, baza, este aceea care îi implică pe cei mai dragi: partenerul/partenera și copiii. Dacă nu ai o familie pot fi părinții, frații sau rudele. Ei sunt nucleul relațional. Familia lărgită și prietenii apropiați sunt o comoară însă nu pot înlocui nucleul. Ei sunt cercul următor. Am să folosesc metafora de cercuri concentrice în viața relațională. Cunoștințele și persoanele cu care interacționezi, de voie sau de nevoie, sunt cercul nr 3. Investiția în aceștia reprezintă acea energie care îți mai rămâne după cele “doua cercuri”.


Relațiile sunt ziditoare sau te dărâmă în funcție de particularitățile personalității tale. Însă și ceilalți, mediul, și experiențele de viață șlefuiesc mult, mult. “Rănile unui prieten dovedesc credincioșia lui!” Antidot pentru o suferință ponderată 🙂


Relația cu natura pansează bine o rană relațională:) Sau doar în cazul meu? O plimbare, o călătorie sau un hobby în natura pot vindeca.


Rănile din copilărie pot fi vindecate în prezența unui copil. Sau poate nu. Analizează-te, cântărește și desfă coaja până la bază pentru a te pune față în față cu suferința copilului din tine.


Ralph Waldo Emerson spunea: ”Fiecare dintre noi vede în ceilalți ceea ce poartă în inimă.” Ce spui despre asta? Las-o puțin la macerat în mintea și inima ta și vezi ce iese.

Sunt o persoană care nu-și ascunde credința dar care nici nu intră cu bocancii în convingerile altuia. Ceea ce mă ajută foarte, foarte mult pe mine este RELAȚIA PERFECTĂ a unui Dumnezeu Viu cu mine. De la El vine Perfecțiunea și de la mine, omul, imperfeciunea. Cu El negociez toate relațiile din viața mea! Când o mai dau în bară e clar că nu am mai vorbit cu El despre ele, sau sunt obosită ori nevindecată de anumite răni.

Mă opresc aici, astăzi, însă presimt că e va continua această ”discuție”.

WhatsApp chat