Blogul meu împlinește azi 1 an! 1 an de trăiri altfel și un spațiu nou de regăsire!
Am trăit emoția de a-mi deschide sufletul cunoscuților și necunoscuților. Lecția personală: vulnerabilitatea ne umanizează frumos!
Am scris vrute și nevrute! Lecția: scrisul eliberează, înnobilează și oglindește trăiri unice.
Am onorat oameni dragi. Lecția: Viața să nu treacă fără să mă bucur zilnic de cei ce mi-au fost dăruiți!
Am greșit și am suferit aici! Scrisul e inima mea și nu voi lovi în scris. Dacă lovești în ce ți-e mai drag, în pasiunea ta, degeaba aș scrie și mi-aș compromite darul!
M-am conectat la cei care împart bucuria scrisului. Bucuroasă să vă cunosc, să învăț și să gust talentul vostru! Îmi doresc mai mult, mai educat să-mi fie penelul, mai demn și mai așezat! Vreau să inspir BINE și SĂNĂTOS!
M-am conectat la toți cei care mi-au scris și mi-au dat un feedback. Învăț cât trăiesc să devin o variantă mai bună a mea. Din toate punctele de vedere!
M-am salutat de aproape sau departe cu “inspirația”. M-au ajutat atât bucuria cât și tristețea! Mi-a prins bine gândul unei colege blogger de-a scrie zilnic timp de 20 minute. Timp nu am (momentan) dar e un principiu bun!
Îmi acord har de a nu suferi că nu reușesc să scriu chiar dacă ideile curg în mine! E un timp de “real”, “aici și acum”, de bebeluș care plânge de durere de dinte sau are chef de smotoceală și pupici la 3 noaptea, de pozne amuzante care cer șmotru după sau repetiții la vioară “de voie sau de nevoie”:) și de un soț simpatic și romantic care nu vrea să apără în articol ci dorește să fie mângâiat cu un live:). Accept amalgamul de stări și haosul de moment! Și noianul de gânduri. Și frazele lungi care nu se mai termina precum treburile casnice ale vieții în 5. Și selecția naturală a celor care îmi sunt aproape necondiționat!
Va îndemn să nu vă neglijati darurile native ci să le puneți la treabă! Pasiunea nu te obosește! Te încarcă pozitiv! Asta face acest blog! Eu dăruiesc și primesc în acelasi timp!
La mulți anișori, blog de suflet!
